Mi-e sufletul
Prea zdrențuit
Au tras de el
Sărmanii
Au rupt din el bucăți
Ca să-și astupe rana lor
Au rupt cum au vrut ei
Din ce aveam frumos
Iar mie mi-au lăsat urâtul
Rănile cu-a lor miros cumplit
Am strâns ce-a mai rămas
Cu mâinile însângerate
Și doar așa au apărut
Pe drumul meu
Dârele de sânge…
O meserie, o viata cu adevarat traita…