De ai să vii să mă cauţi,
Ai să mă găseşti în coliba uitată.
Am aprins o lumină
Şi focul se-aude în vatră.
Dacă ţi-e dor de mine
Mă vei găsi stând pe-o piatră afară,
Cu ochii spre zarea albastră,
Visând la multele vreascuri.
Dacă ai să vii să mă vezi
Să nu mă confunzi cu un altul,
Au trecut anii pe chipu-mi uitat,
Şi greu îţi va fi să mă vezi aplecat.
De-ai să vii să mă iei la tine,
Să-mi spui,
Ca să-mi iau cu mine oftatul −
E singurul care-a fost alături de mine
Şi când mi-a fost greu
şi când mi-a fost bine.
Dacă ai să vii…
Deşi vremea-i târzie
Noaptea-i pe drum şi calea-i pustie,
Te vor încolţi câinii,
În faţă-ţi vor sta
Şi tu, cu durere,
’napoi te vei da.
Dar eu, singur la vatră,
În coliba uitată
Voi sta aşteptând
Și visând
La clipele vechi…
Trăite arzând.
Dacă ai să vii…
Am lasăt deschisă poarta
Şi uşa nu o mai închid,
Să vii, să stăm la vatra veche,
Să pribegim printre-amintiri
Dacă ai să vii…