E frumos să vizitezi lumea, să înțelegi cât mai mult, să cunoști cât mai mult, să te simți bine, să vezi frumusețea creației, a tot ce te înconjoară, dar ceea ce vezi trebuie să aibă ecou în transformarea ta ca om, în remodelarea continuă și infinită a sufletului, în devenirea lui întru frumos.
Ce rost are să tot vezi, să tot auzi lucruri misterioase, bogate, frumoase, să vizitezi lumea, culturile, să admiri spectacolul naturii, dacă toate astea nu au rolul sau rostul de a te restaura, într-un fel, să devii altfel. Și modul cel mai clasic și ușor de a dărui celor de lângă tine ceva, de a-i iubi, este cel de a deveni tu schimbat, de a deveni în fiecare zi altfel. Dovadă că ai văzut, că ai fost, e să devii parte a ceea ce e dincolo de cei ce nu au fost, nu au văzut. Și a împărtăși bucuria cu alții, în primul rând, înseamnă să devii tu parte a bucuriei pe care ai văzut-o. Dacă ai și alte posibilități de a transmite frumusețile adunate altora, te felicit, dar, dacă nu, devino frumos și, astfel, ai schimbat lumea.