Ce gust au…?

Ce gust au lacrimile, Doamne… Şi ce simt ochii când se despart de ele… dacă nici Ţie nu-Ţi plac de ce ne laşi pe noi să le mâncăm? Oare cei din cer Ştiu cât de mult Dor lacrimile? Doamne, în cer

Feţe…

Doamne Omul are atâtea feţe, Încât Şi Ţie ţi-e greu Să le tot numeri De ce au atâtea Feţe? Cred, Doamne Pentru că

Sufletul

A curs sufletul Pe pământ l-am transformat în materia unei lacrimi şi am lăsat să cadă peste univers şi sufletul a început să fie din zi în zi mai mic dar univers

Cert e că ceea ce faci însumează, într-un fel, imaginea pe care o ai tu și pe care vrei să o arăți altora despre Dumnezeul tău!

Și nu uita că istoria a făcut multe victime! Oamenii au ucis, din cauza credinței, având libertatea în credință, în numele virtuților, nereflectând la ce cred, excluzând orice tip de rațiune. Proștii nu cred, nu au cum gusta raiul, din moment ce nu cred nici măcar în procesul conștiinței, a unei reflecții personale. Eliminând orice

Clar…

Îţi mulţumesc Că mi-ai pus În suflet durere Că am înţeles Ce vorbesc lacrimile Când curg din ochi Îţi mulţumesc Că ştiu să împart Bine pâinea

Leii din groapa mea…

Îţi mulţumesc Pentru acei ce mă iubesc Sau care pe ascuns Mă mai urăsc pentru acei ce mă trădează Îţi mulţumesc chiar dacă-n suflet lasă groază şi pentru acei brutali de sinceri ei cred că văd aşa cum sunt nu i-am uitat pe cei ce mă bârfesc

Ai timp…?

Libertatea nu are rolul nelibertății. Ea are rolul de a se avea pe sine și de a se dărui altora, în limita stocului disponibil. Să ai atâta libertate în suflet, încât să nu furi de la aproapele tău! Să ai atâta libertate în suflet, încât să nu o iei de la urmașii tăi… Să naști

Lege…!

Îți amintesc o „lege” care spune că cine e gata să moară pentru ceva (idee, om, credință etc.) e lesne să ucidă pentru acel ceva (idee, om, credință etc). Avem un caz istoric care atestă asta. Sfântul Petru, care încă era ucenic, încă trebuia să își definească credința, religia (modul de raportare la divinitate), neînțelegând