Plouă încet
Pe umerii grei
Ce-și duc liniştiţi
Povara.
Coboară din cer
Stropi de lumină
Ce-aprind întunericul
Înserării!
Aleargă trudiţii
Spre casele lor
Cu inima plină
De gânduri…
Aprind lumânarea
La masă tăcuţi.
Ar vrea să lungească
Lumina de-apus.
Se pleacă-n genunchi
Cu mâinile strânse
Imploră odihna
Să vină!
Dă-le, Tu, Doamne,
Odihnă, că poţi!
Şi-n ziua de mâine
Să fim iarăși toţi.
samuel piscuc 