Omul se leagă, cumva, de timp, e într-un fel de nedezlegat. Uneori, omul se poate separa de timp și asta doar în două situații: atunci când îl risipește și atunci când își permite să discute egal cu el. Dar, de obicei, nu are timp pentru povești.
Risipești miliarde de momente ca, apoi, să fie suficient un moment să îți dai seama ce ai făcut. Dacă ai risipi și „acel” moment?
samuel piscuc 