Prea trecător

  Sunt prea trecător, Doamne, Mai fă ceva și oprește-mă Pe cadranul vremii Să trec mai încet Să lunec mai greoi Am început să mă învârt Precum acul unui ceasornic Repet zilele Cu viteza unui secundar Acel ac ce scrie Mă grăbesc Mă înțeapă zilnic,

Doar noi și timpul

  Doar noi și timpul Care încă ne desparte Ne-am cam grăbit Și am alergat Să-l prindem Să-i spunem să stea în loc, Dar el, șiret și tandru, uneori, Ne-a tras pe drumul lui

Tu mori

  Aud cum pășești Pe sub geamul meu În fiecare noapte Mergi înainte Treci înapoi Asculți cum lampa Se tot stinge Și cum murim Amândoi în tăcere,

Doar eu și timpul

  Doar eu și timpul Suntem noi și prieteni, și dușmani Când ne-ntâlnim ne măsurăm Din cap până-n picioare Ne facem din sprânceană Ne încrețim Și fruntea uneori Eu mă uit la el Cum trece fără grijă El mă încolțește

Mama

  Cum aș putea Să te privesc în față Când chipul ei L-ai măcinat mereu ai curs pe-obrazul ei tăcut, în fiecare zi și sufletul l-ai măcinat la moara vremii cu pietrele durerii

Dang

Ah, timpul Cum mă roade Mă macină Ca pe-un nor de praf și fiecare gong De clopot ce se-aude Îmi smulge Câte-o clipă Ce-o voiam răgaz, Dar încă n-a uitat Să-mi amintească

Tot timpul

Te-aș strânge-n brațe Tot timpul, Dar nu pot Ne văd prea mulți. În suflet Vreau să știi Că te îmbrățișez De mii de ori

De-atâta timp

  L-ai văzut cumva pe Dumnezeu? Îl caut de atâta timp Am străbătut Drumuri în viață Am căutat prin munți Prin valuri Dar n-am găsit nimic Nu L-ați văzut cumva? Dacă-L veți întâlni Să-I spuneți Că Îl caut de multă vreme Și chiar de am rătăcit

Încă…!

Încă Te-aștept În gară Acolo unde, De obicei cobori Dacă nu vii Am să mă urc În trenul Vieții tale

O zi…

Am văzut un om, într-o zi ducea ceva în spate căra un sac cu multe zile și mirat, am urmărit unde se duce și în fiecare zi

Ne-am întâlnit…

Am adunat doar un morman de viață până acum, ce e format din multe pietre tu ai venit și ai pornit furtuna sufletească și tot nisipul ce era în univers l-ai așezat cu grijă, printre pietre și a curs pe lângă fiecare, până la cea mai de jos și le-a fixat atât de tare, încât