Aprins

M-ai aprins
Și ard
Ca o lumânare
Ce timpul
O topește încet
Și lacrimi de ceară
Învelesc
Chipul meu
Dând forme ciudate
Pentru cei
Care văd.
Dar trist e că unii
Privesc doar
cum plânge
o lumânare,
dar nu zăresc
și lumina din vârf …

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: